ETICA NICOMAHICA ARISTOTEL PDF

Etica nicomahica – Aristotel. 2 likes. Book. Etica nicomahica – Aristotel. Privacy · Terms. About. Etica nicomahica – Aristotel. Book. 2 people like this topic. Buy ETICA NICOMAHICA by ARISTOTEL (ISBN: ) from Amazon’s Book Store. Everyday low prices and free delivery on eligible orders. Aceastà a doua editie a Metafizicii lui Aristotel reprezintà rezultatul unei ANDREI CORNEA partii divine din noi, numità de Aristo tei, in Etica Nicomahica.

Author: Arall Visar
Country: Burundi
Language: English (Spanish)
Genre: Sex
Published (Last): 14 March 2017
Pages: 79
PDF File Size: 13.50 Mb
ePub File Size: 1.19 Mb
ISBN: 826-2-73050-657-5
Downloads: 4143
Price: Free* [*Free Regsitration Required]
Uploader: Dousho

Viata si opera lui Aristotel. Aristotel s-a nascut in anul i. Tatal sau,Nicomah,facea parte din clanul sau breasla lui Asclepios 4. Diogenes Laertios spune ca tatal lui Aristotel se tragea din Nicomahos,care era fiul lui Machaon,care la randul sau era fiul lui Asclepios 5. Familia mamei sale,Phaestis,era din Chalkis unde,in ultima perioada a vietii,Aris-totel s-a refugiat de dusmanii sai. Dupa numele locului in care s-a nascut,i se mai spune si stagiritul -vezi Dakmara Georgescu si Maria Lacatus-“Mari filosofi ai lumii”,Editura Didactica si Pedagogica, R.

Sir David Ross, op. Diogenes Laertios,”Despre vietile si doctrinele filosofilor” in colectia Plural classic,trad. Este normal sa-i atribuim lui Aristotel interesul pentru stiinta fizica si mai inainte de toate pentru biologie,datorita descendentei sale dintr-o familie de medici.

La varsta de optsprezece ani,el intra in scoala lui Platon din Atena ,unde va rama- ne timp de nouasprezece ani pana la moartea lui Platon. Nu trebuie sa presupunem ca ceea ce l-a indrept jy at spre Academie a fost atractia spre filosofie,ci pur si simplu el dorea sa capete cea mai buna educatie pe care i-o putea oferi Grecia. A fost o perioada in care Platon l-a apreciat foarte mult ,numindu-l cititorul prin excelenta si spiritul scolii ;mai tarziu cand conceptia sa a luat un contur mai diferit,s-ar putea ca relatiile dintre ei sa fi fost mai putin cordiale.

S-a axat cu prioritate pe cercetarea vechilor filosofi,incepand cu Tales. Despre ei,Aristotel stia si putea spune foarte multe lucruri: Aici Aristotel petrece trei ani.

Se casatoreste cu Pythia, nepoata si fiica adoptiva a lui Hermeias,care i-a nascut o fetita ce a primit acelasi nume ca al mamei sale. Se pare ca Pythia a murit curand. Dupa moartea ei,Aristotel a intretinut o relatie permanenta si plina de nicomahiczdesi nelegalizata cu Herpyllisoriginara din. Aceasta dupa Sir David Ross. Aceasata afirmatie este facuta in consonanta cu Diogenes Laertios. Punct de vedere impartasit de majoritatea monografilor lui Aristotel.

Insa a fost si motiv de polemica ;spre exemplu Laertios sustinand dezertarea lui Aristotel din randurile Academiei inca din vremea lui Platon. Stagira,si a avut de la ea un copil,Nicomah,dupa al carui nume isi va intitula ope- ra sa “Etica nicomahica”. Dupa trei ani de zile,el se muta la Mitylene,in vecinatatea insulei Lesbos. Aici face numeroase cercetari in domeniul biologiei. In anul sau i. Aristotel accepta invitatia,dorind sa reinnoiasca legaturile la curtea macedoneana,si acordand o mare importanta viitorilor conducatori,dupa cum vom vedea in “Politica”.

Se cunoaste prea putin despre continutul educatiei date de el distinsului sau elev. Aristotel a compus pentru elevul sau o lucrare “Despre Monarhie” si una “Despre Colonii”. Este de presupus ca in timpul sederii sale cu Alexandru,atentia lui Aristotel a fost atrasa cu precadere spre subiecte politice si ca acum si-a format idea marii colectii a “Constitutiilor”.

  HONEYWELL UDC3500 PDF

Perioada de scolarizare a lui Alexandru s-a terminat odata cu desemnarea lui ca regent al tatalui sau in i.

Aici incepe cea mai fructuoasa pe-rioada din viata sa. Odata intors ,a vazut Academia sub o noua conducere,si anume a lui Xenocrate,si isi alese un loc de plimbare publica in Lykeion,unde se plimba in sus si in jos cu disci-polii sai,filosofand pana ce era “timpul de frecare cu untdelemn”. Aici ,in Lykeion, inchiriaza cateva cladirii-caci strain fiind,nu le putea cumpara-si si-a fondat scoala sa filosofica proprie, Liceul sau Lyceum.

El isi invata elevii nu numai sa discu-te asupra unui subiect dat,ci sa practice in acelasi timp si oratoria. Tot aici,Aristotel aduna probabil cateva sute de manuscrise,constituind astfel prima dintre marile biblioteci ce au existat si modelul celor din Alexandria sau Pergamon.

Traian Brăileanu (trad. of Etica nicomahică)

Dupa Diogenes Laertios,nu numai atletii,ci si tinerii de familie care frecventau gimnaziile. Se crede ce este vorba de timpul de. Numele provine de la insasi locatia unde se afla scoala.

Se presupune ca ar fi realizat aceasta cu sprijinul material al regelui Alexandru cel Mare,discipolul sau. Se crede,dupa Diogenes Laertios,ca Aristotel ar fi impus o constitutie scolii,prin care membrii ajung la conducere prin rotatie pe cate o perioada de zece zile. Aristotel a fixat principalele linii directoare ale clasificarii stiintelor in forma pe care o mentin inca aristotek a dus majoritatea stiintelor mai departe decat fusesera pana atunci; in unele dintre ele,cum este logica,el poate revendica cu indreptatire faptul de a nu fi avut predecesor,iar secole de-a randul nu a avut nici succesor de valoare.

La moartea lui Alexandru Macedon,in anul i.

Astfel a parasit orasul spunand” nu voi mai da prilej atenienilor sa pacatuiasca a doua oara impotriva filosofiei” Se retrage la Calchis,in insula Eubeea si aici moare un an mai tarziu,adica in i. Testamentul sau ne-a fost pastrat de catre Diogenes. El lasa mosteniri rudelor sale, isi asigura sclavii spre a nu fii vanduti si pregateste eliberarea unora dintre ei.

Se stie foarte putin despre infatisarea sa si despre modul sau de viata. Este conce-put ca fiind chel,cu picioare subtiri,ochi mici,cu un sasait in vorbire si bine imbracat,sau cum spune Diogenes Laertios”avea pulpe slabe,ochi mici si avea deosebita grija de im-bracaminte ,inele si felul de a-si taia parul.

Malitiozitatea dusmanilor il reprezinta ca ducand o viata efeminata si plina de in-dulgenta fata de propriile slabiciuni. Ceea ce putem intr-adevar crede,in perspectiva opi-niilor exprimate chiar de el,este ca nu era ascetic in comportament. Dakmara Georgescu si Maria Lacatus,op.

Aristotel era oricand gata de a ridiculiza,lucru foarte vizibil in propria sa expri-mare. In opera lui Diogenes Laertios intalnim mai multe ziceri ce indica o minte agera si plina de duh. Spre delectare,vom prezenta cateva in cele ce urmeaza: La intrebarea ” Ce folos au mincinosii?

Tot el este autorul maximei: In linii mari astfel ni se infatiseaza viata lui Aristotel si trasaturile sale esentiale de character. Preluand idea lui David Ross,opera literara aristotelica poate fi impartita in trei sectiuni principale In afara de “Athenaion Politeia”,intregul corpus existent al operelor sale,in masura in care este autentic ,apartine celei de-a treia clase.

Cu privire la celelalte,cunostintele noastre se ba-zeaza pe fragmente pastrate la autorii antici si pe trei liste care ne-au parvenit din anti-chitate. Dintre acestea ,cea mai veche este cea a lui Diogenes Laertios,pe care o vom reda in cele ce urmeaza,cu note si comentarii de rigoare,acolo unde se impun.

  CONVITES DA VIDA DIVALDO PEREIRA FRANCO PDF

Astfel,dupa Diogenes,scrierile lui Aristotel sunt urmatoarele Face parte din operele publicate de Aristotel si este foarte importanta pentru ca face trece-rea de la Aristotel platonizat la Aristotel propriu-zis. Aici ataca pentru prima data supozitiile principale ale platonismului,mai ales doctrina ideilor si a numerelor ideale. In aceasta opera Aristotel da o descriere a progresului omenirii. Se numara printer cele mai timpurii dialoguri ale lui Aristotel. Se mai numeste si “Eudemos”,primind acest nume dupa prietenul lui Aristotel,Eudemos din Cipru.

Se pare ca apartine unei perioade mai tarzii,cea de la curtea macedoneana ,vezi David Ross,op. Cartea I ar putea fi autentica,insa celelalte doua sunt sigur apocrife. Vezi Aram Frenkian-note si comentarii la Diogenes Laertios,op. Acest grup de tratate etice cuprind: Din acestea,singurul tratat nepus la indoiala este”Etica nicomahica”. Exegeza aristotelica inclina in mare parte sa acorde credit autenticitatii si “Eticii eudemice”. Asupra “Marii etici” planeaza serioase incertitudini.

Autor:Aristotel

Problema fundamentala a eticii aristotelice graviteaza in jurul naturii si mijloacelor de realizare a Binelui supreme,instituit ca scop absolute,spre care tinde totul. Nu este vorba de Binele in sine ,abs-tract si transcendent,profesat de scoala platoniciana,prin a carui analiza critica Aristotel isi defineste net pozitia,ci de Binele realizabil in practica,deci un bine accesibil omului. Problema etica este aceea de a realize umanul in deplina sa esentialitate,umanul devenind astfel o forma particulara a relatiei individual-universal.

Ar putea fi vorba de 17 clasificari,si nu 17 carti. Aristotel face deosebirea intre stiinta si dialectica.

In”Analitica prima”se defineste teoria silogismului,iar in “Analitica secunda”-teoria silogismului demonstrativ. Comentarii la “Analiticile secunde” intalnim la Themistius,Philophon,Eustratius. Este o colectie mai ampla despre probleme,apartinand numai in parte lui Aristotel.

Cei mai multi analisti moderni apreciaza ca “Respingerile” n-ar trebui separate de “Topica”,fata de care se arata ca un complement,ca un apendice. Comentarii la “Respingerile sofiste a facut Alexandru din Afrodisia. Ea trateaza despre toate formele de gandire: Autenticitatea “Topicii”nu a fost pusa la indoiala niciodata.

Din “Topica”cunoastem un alt Aristotel-un Aristotel mai putin riguros si exigent,mai variat si indraznet,un Aristotel care indruma mai mult in aplicarea practica a stiintei,in descoperirea faptelor,in adaptarea gandirii la realitatea schimbatoare.

Comentarii la “Topica”a facut Alexandru din Afrodisia.

Aristotel Etica nicomahica | Ioniţă Roxana Andreea –

Ar putea fi si 25 de teze,nu de carti. Vezi Aram Frenkian,note la Diogenes Laertios,op. Este etida lucrare atribuita in mod cert lui Aristotel. Constau intr-un numar de eseuri originale, independente care n-au fost elaborate pe deplin intr-o structura unitara-vezi Sir David Ross,op.

Este un tratat de zoologie foarte important care ni s-a pastrat. Aristotel cita des Anatomia ,dar din pacate nu ni s-a pastrat.

Nicomaahica Republicii Socialiste Romania,Bucuresti, Insa aceasta lista a lui Diogenes Laertios este incompleta,din ea lipsind mai multe opere ale lui Aristotel. Cea mai timpurie referire la aceasta o gasim la NIcolaos din Damasc. Aceasta lucrare ,care se constituie in paisprezece carti are ca obiect studiul metafizicii sau filosofia prima,asa cum o numeste Aristotel.